Ce cred prietenii mei despre mine.

Deea: Didi hmm.Nu ştiu dacă vorbim despre aceeaşi persoană..păi eu mă refer la tipa aceea de gaşcă,mereu pusă pe glume şi care zâmbeşte mereu indiferent de situaţie.Tipa care îmi dă mereu câte un sfat bun şi care mă încurajează.Tipa care atunci când mă sună începe şi cânta.Tipa care mănâncă în timp ce vorbeşte cu mine. Tipa pe care o iubescc muultt. Tipa care mă va înjura când va vedea descrierea şi va începe să plângă.

Diana: "Andreea este o fată amuzantă,de gaşcă,care ştie să le dea sfaturi oamenilor şi să fie alături de ei atunci când au nevoie,este o tipă foarte frumoasă şi adoră distracţia, îi plac provocările"

Joe: Dididididididiiddi b-) Di căluţul meu =))))
Ba la vară mă văd cu ea, ce dracu? Suntem pă trend! =))
A da, şi Didi e feic :>.
E frumoasă şi adorabilă şi O ADOR! :o3
Cu ea vorbesc până pe la 2 noaptea la telefonnn şi mâncăm TOT LA ORA AIA:">.
Şi ea îmi cânta miee până când vine mama şi eu trebuie să sting boxele ca să nu spună vreo prostie
lalalala :-"
=))))))))))
E aşa Micuţă, şi drăguţă :o3
Şi o iubesc şi nu are rost să scriu romane că na :-w
ŞI M*IE DIDI! <4877968

Calin: Didi îi ca o surioară pt mine<3.Rar găseşti prieteni ca ea să reziste în faţă la toate ce so pus în faţă:d.Îi foarte curajoasă şi o prietenă importanta pt mine<3:d.I <3 her.>:D<


Ralu: Didi? Păi didi este o persoană minunată şi atât de specială .
Copilu acela care ţi-e alături la bine şi la greu.
Poţi avea încredere în ea mereu.
A fost lângă mine din prima zi mereu!. TE IUBESC.
Despre ea: pritenoasa,cu picioarele pe pământ.
Noi împreună ne-am făcut zile negre şi zile albe.
Cu ea plâng,râd,visez.
Deci eşti mieluşelul meu de plus pe care îl strâng tare, tare în braţe şi dorm noptea în braţe
Tu eşti iubireaa mea .Uriaşa mea@
Ţi-am făcut zile amare şi zile dulci.
Dacă am greşit scuze...
TE IUBESC!

Blanket: Didi este o fată super de gasca câteodată cu gura mare ....nu suporta fustele nici pantofi cu toc îi place muzica rock şi rap.şi e hot în pantaloni strâmţi


Alex Zăpadă: Deci
Didi este cea mai bună prietenă/iubită/persoană din lume.
Aş da orice să pot fi lângă ea când are nevoie de mine....dar din păcate ne despart 1000 km.
Dar o să vină o zi când aceşti km vor dispărea...cum zicea un om deştept " Dacă ai credinţă poţi muta munţii din loc, dacă ai creier îi laşi acolo că nu te deranjează"
În cazul meu trebe să am credinţă şi creier..pt că mă deranjează şi trebe mutaţi/distruşi.
E singura persoană din lume pe care nu vreau să o (mai) dezamăgesc. Merită toată dragostea pe care un om o poate oferi şi aş face orice să o ştiu fericită...
Ştie să facă un om să zâmbească. Ştie să asculte! Ştie cum să mă ridice...
Are ceva ce reginele frumuseţii nu o să aibe niciodată.
Dacă ea nu ar fi existat în viaţa mea...nu ştiu unde aş fi fost acum..probabil prin vreun spital..
Nu am cuvinte să-i mulţumesc şi să-i spun cât de mult înseamnă pt mine...
Într-o zi o să o strâng în braţe şi o să o sărut şi o să sper să îşi poată da seama cât de importantă e...
Dar până atunci o să visez..aşa cum fac mereu
Aş putea continua la nesfârşit...
Dar cred că m-am făcut înţeles.
Pe scurt:
O iubesc şi e perfectă. Cine nu o poate accepta aşa cum e înseamnă că nu o merită !

Moleculă: Didu:X
O ador:”> e cel mai dulce ,realist şi tot odată visător copil pe care-l ştiu. E o scumpă. Râde enorm şi mereu m-a ajutat,când am avut nevoie de o prietenă ea mi-a fost alături mereu>:D<şi pt asta îi mulţumesc<3.
Are pe blog cele mai tari chestii:> şi recunosc la o poveste de a ei mă buşit plânsul.Eşti cea mai cea ;X şi o să vi aici şi o să îţi iau îngheţată:”>TE ador mă îţi mulţumesc că exişti şi că-mi eşti prietenă.cred că am zis totul prin asta.ILYSM!<3

Robi: Eşti de treabă, super cool, zâmbăreaţă mereu, nebună


Cristi: Didi este definiţia a unor 3 cuvinte legate : frumoasă,scumpă,de treabă! Odată cu ea cred că s-a născut cuvântul perfect.

Andreea: Te cred simpatică şi de treabă...cred că dacă un prieten sau o prietenă sta rău sau e o fază grea tu îi ajuţi.

Robert Creţu: Despre Didi...hmm:-? nu pot spune că o cunosc chiar foarte bine chiar dacă sunt colegul ei de banca de 1 an şi mai trag cu ochiul în foaia dânsei din când în când(nu că ea nu ar fi făcut acelaşi lucru şi încă de câte ori :-w ) şi chiar dacă relativ,avem aceleaşi preferinţe în materie de muzică.Pe scurt,pot să spun că e o fată de treabă.Are simţul umorului,este foarte comunicativa însă cel mai important lucru este că este o fată simplă,fără fiţe.Pot spune că este o raritate pentru era în care trăim,o era în care lumea e plină de piţipoance.

Alecs: Andreea: fata glumeaţă, serioasă când trebuie, de treabă, poţi vorbii cu ea despre orice, frumoasa bătăuşa şi ar mai fi de zis dar nu ştiu cum să le pun în propoziţie pe toate.

Anelise: ,, Didi e secsi ;> mereu aceeaşi : )). şi DA m-a ofticat la o fază;-l ştie ea care;-j, asta-i didi-n câteva cuvinte xd ''

Ninsoarea.

Stăteam cu fruntea lipită de geamul rece al camerei mele şi măturam cu privirea de sus în jos şi din stânga în dreapta felul cum balul gâzelor albe se desfăşoară într-o armonie plăcută văzului. Pe fundal o melodie liniştitoare îmi încântă urechile. La un moment dat simţeam cum timpul se opreşte în loc, iar totul se derula foarte încet, fulgii dansau mai lent şi parcă îmi zâmbeau. Acum privesc ca într-un abis cum neaua se îneacă în marea de întuneric.
Diferite persoane trec pe stradă şi îi văd atât de îngheţaţi şi atât de grăbiţi ca să ajungă acasă. Mimica lor îmi creează imagini în minte ce-mi fac pielea de găină. Neaua îi lovea obraznic în faţă, iar ei se ştergeau cu nişte batiste sau deloc.
Astăzi brazii şi-au luat o vestimentaţie care pur şi simplu m-a surprins plăcut şi chiar îi admir pentru că sunt în pas cu moda. Din când în când oamenii le mai pun accesorii colorate pentru party'urile de seară.
Acum sunt un om blazat (plictisit) de zăpadă, am observat că atunci când creşti începi să numai îţi placă anumite lucruri. Omătul numai este aşa de distractiv ca altă dată, dar felul cum decorează natura va rămâne etern special.

Cum vad viata.

Îmi închid ochii şi visez puţin, vreau doar să intru într-o lumea a mea unde totul este perfect. Momentan sunt încă acolo, dar mă trezesc deoarece mama mă strigă. Deschizând ochii sunt orbita de răutatea, invidia şi gelozia lor. Parcă şi miroase, parcă are şi gust mă simt totuşi într-un infern, un infern unde oamenii sunt doar nişte monştrii care-şi fac rău unii altora... Distracţia numai este cum era sau poate este. Viaţa adolescenţilor se schimbă pe zi ce trece, iar eu stau şi îi privesc. Stau minute întregi şi le privesc activitatea, expresia fetelor şi le citesc de pe buze cuvintele.
Cuvântul "prieten" încă mai există în dicţionar încă se mai foloseşte, dar nu foarte des. Prietenii numai sunt cum erau...toţi puşi numai de interes şi să facă rău altcuiva. Poate şi eu am greşit, toţi greşim...dar să nu exagerăm. Te-ai întrebat vreodată de ce? Nimeni nu mi-a dat încă răspunsul care să mă mulţumească.
Acum toţi suntem cu nasul pe sus, fii-ţi serioşi... şi cel mai mic lucru dăruit de cineva trebuie preţuit poate că alţi dacă te-ai gândit vreodată nu au avut parte nici de ăla. Trebuie, adică nu eşti obligat dar din sufletul tău ar trebui să dăruieşti pentru fiecare căldura, pentru părinţi, prieteni, rude etc. Să le arăţi că iţi pasă de ei şi să-i alege cu grijă, numai aşa o să fi fericit alături lor.
Cum spuneam în ziua de azi lumea asta...mă înspăimântă, mă face să nu mă simt bine în pielea mea sincer nu mă cred din aceasta era.

It's Christmas time.

Sărbători fericite şi tot ce vă doriţi. O prietenă mi-a spus că de Crăciun dorinţele se împlinesc. Încă odată sărbători fericite şi have fun kids!

Persoane speciale.

Persoanele speciale sunt acele fiinţe care merită osteneala noastră, care merită ceea ce facem pentru ei, dar mulţi ne dau cu both... încercăm, încercăm şi iar încercăm. Toţi suntem speciali în felul nostru, toţi avem acele sentimente. Prietenia însăşi este un lucru deosebit... prin aceasta găseşti persoane care merită şi de la acelea ajungi la iubire. Un nou capitol, iubirea are un rol important în a avea oamenii lângă care te simţi bine. Ca să înţelegem, dragostea se poate exprima şi faţă de tovarăşi nu numai către prieten/a sau chiar animale ajung a fi foarte importante. Cum spuneam, când te simţi bine lângă acele persoane devin ca şi viaţa ta, devin speciale. Momentele petrecute împreună cu ei/ele la bine şi la greu te determină să îi iubeşti prieteneşte.
Viaţa lângă persoanele iubite este o viaţă mai bună, una unde toate-s bune şi frumoase şi când este bine si când este rău. Doar cu ajutor acelor persoane extraordinare.

How i plan to spend my life with you.

Asta îmi este planul pentru viitor. Defapt de asta existăm să mergem la şcoală, să învăţăm, să avem un caracter, să ne îndrăgostim, să întemeiem o familie, să avem copii, să-i creştem, să îmbătrânim şi apoi să ne stingem...

Dear Santa

What's up dude? Haha, just kidding. Well my name is Andreea and I'm 14 years old. You know how much I love you(lie). This year I need a simple gift. I really want a camera. I love pictures are so cute. So you can bring me one? I was not too good but I promise I will be a good girl. May I want something, just friends, true friends. Thank you Santa, thanks for all the presents so far.

Love you!

Viata scrisa pe o foaie

Soarele este înghiţi acum de o mare de pământ
Văd uşor cum se scufunda ca într-un nisip mişcător.
Dar a doua zi de dimineaţă îl văd tot acolo.
În acelaşi loc,
În fiecare zi la ora la care mă trezesc
Încerc să-l privesc
Dar razele îmi străpung ochii
Şi aceştia îmi lăcrimează
Încerc să-mi revin...
Dar numai pot vedea,
Ucigaşele raze mi-au atacat simţurile
Vedeam totul alb, dar stai
Totul revine la normal...şi cruntă viaţa mă loveşte dinou.
Îmi dă un pumn în stomac
Durerea mă cuprinde imediat,
Nu mă las bătută
Şi cu mâinile mele de plastelină
Lovesc cu toată puterea în acelaşi timp ţipând.
O lovesc şi văd că ies învingătoare.
Aud un zgomot,
Era soneria de la telefon.
E timpul pentru şcoală...

Te-ai gandit?

Te-ai gândit vreodată ce vei fi în viitor? Te-ai gândit vreodată dacă vei avea o familie şi o carieră? Te-ai gândit vreodată că vei muri liniştit? Te-ai gândit vreodată dacă vei putea zbura alături de păsări pintre nori? Te-ai gândit vreodată că ai putea păşi pe curcubeu? Te-ai gândit vreodată ce ai fost dacă nu erai om? Te-ai gândit vreodată cum ar fi în pielea altuia? Te-ai gândit vreodată să fi animal şi să respecţi legile junglei? Te-ai gândit vreodată să devii o piatră şi să stai toată ziua în acelaşi loc? Te-ai gândit vreodată să fi o mare, să simţi cum toţi se joacă în tine? Te-ai gândit vreodată să fi o vacă şi să te mulgă cineva? =)))) Te-ai gândit vreodată să fi un telefon şi să fi butonat într-una? Te-ai gândit vreodată dacă ai putea face singur o lume a ta? Te-ai gândit vreodată să fi o haină şi să fi purtat? Te-ai gândit vreodată să fi un şerveţel de unică folosinţa, să se folosească de tine şi apoi să fi aruncat? Te-ai gândit vreodată să fi un sutien şi să acoperi cei mai frumoşi sâni? Te-ai gândit vreodată că vei putea fi cineva cândva? Te-ai gândit vreodată ca visele pot deveni realitate? Te-ai gândit vreodată dacă vei fi pregătit pentru viaţă? Te-ai gândit?

Bancurile seci.

09.11.2010 ora 10.12 Am
Tastam la un banc sec către Snop. Şi el către mine, muşchii de la burtă se contractau din ce în ce mai tare, iar râsetul meu se auzea din ce în ce mai des şi mai tare. Ca doi proşti =)) ne ziceam unul altuia bancuri seci. Sunt atât de gustoase, conţinutul e atât de pufos încât aş mânca sute sau poate mii.

O oarecare copilarie...

Ideea temei este dată de către Vlad eu doar trebuie să-mi "istorisesc" copilărie. Să spunem că nu am avut o copilărie chiar foarte reuşită, dar nici foarte urâtă... Am trecut prin multe chiar de la vârsta de 4 ani. Nu contează, dar părinţii mi-au oferit tot ce au avut şi deasemenea chiar dacă nu, îmi lua... Însă cu timpul treaba nu a mai stat aşa, am crescut şi au început să-mi explice situaţia financiară. Eh să trecem peste partea asta, m-am confruntat cu jignirile şi cu înjurăturile de când îmi cădeau dinţii (7-8 ani). Toţi îşi băteau joc de mine, eram subiectul lor de râs şi mă săturasem... cu toate că am continuat să umblu cu ei. De ce? Pentru ca la vârsta aia nu aveam voie să plec unde îmi năzărea şi stau cu cine vroiam. Cu toate că plecăm fără să spun şi mă întorceam peste câteva ore, iar mama era disperată şi-mi luam bătaie foarte rău. şi da, nu mi-e ruşine să mărturisesc pentru că era vină. Nici acum nu reuşesc să-mi aduc aminte ce era în capul meu. Cu toate că uneori acum mare o mai fac.. dar am telefon şi se rezolva decât cu un "Vino acasă în 5 minute!". Amuzant, dar sigur când o să mai cresc chestiile asta or să mă amuze copios aşa cum mă amuză "copilăria" pe care încă o copilăresc. Cu şcoala întotdeauna m-am descurcat bine, dacă nu ar fi fost mama să mă împingă de la spate nici nu aş fi mers la şcoală. Numai am inspiraţie, dar promit că dacă viitoare vin cu ceva mai bun.

Jurnalul unei fete

Eram lăsată pe spate, încă nu eram pregătită, dar ştiam că el este singurul care putea să-mi facă asta. Avea privirea ca o întrebare, i-ar eu i-am răspuns afirmativ. Îşi târăşte mâna pe pielea până la locul acela. O durere copleşitoare şi parcă mă luase cu leşin, dar numai aveam ce să fac...asta a fost. Mi-a spus că a intrat şi să strâng puţin. Apoi ca o uşurare îmi spune că a scos-o. Mă simţeam mai bine şi parcă durerea dispăruse.

Şi da era un dentist profesionist. Numai el ştie cum să-mi scoată măseaua ce-l mai bine.

El.

Pai totul a început cu un singur "Hei", apoi a continuat cu poveştile despre noi mai degrabă cu micul nostru "roman" al vieţii. Nu după mult timp ne cunoşteam aşa de bine de parca ne ştiam de ani de zile (ce-l putin pentru mine). Au urmat si clipe bune si rele. Am fost alături unui celuilalt. Au fost atâtea clipe frumoase... oai şi-mi aduc aminte de ieri parca atunci când mi-a zis de acel vis in care şi-a pierdut dinţii.=)) Wtf? Cum să-ţi pierzi dinţii? Sau faza aceea când nu stiu cum l-am făcut p*los[scuzaţi-mi expresia si modul asta de exprimare]. Dar e adorabil. Este un prieten foarte tare, m-a făcut sa rad când aveam o falca in cer si una in pământ=> ca ambele fălci au ajuns in cer. De atâtea ori m-a ajutat in multe probleme, mi-a dat sfaturi si wtf mie mi se pare un înţelept. Amin! Ily bro!

Toamna.

Te văd. Eşti atât de frumoasă... cu frunzele-ţi ruginii ce le laşi în spate, părul tău castaniu şi ochii tăi verzi reflecta frumuseţea toamnei. Ai sosit, îmi era dor de adierea rece ce-mi făcea pielea de găină. Mirosul specific mi-a inundat nările şi gându-mi este departe la toamnele petrecute în copilărie, când mă aruncam prin frunze şi parcă ele mă înveleau ca să nu-mi fie frig. Când adunam frunze de diferite culori şi le puneam la presat pentru ierbar. Oo, şi mirosul strugurilor şi gustul mustului ce-mi lăsa acum apa în gură. Îmi amintesc cu drag când ploua şi apoi ieşeam şi mă băgam cu picioarele în noroi, când ţipa mama de parcă mă călca maşina. Da, scoală...toamna începe şcoala, sunetul clopoţelului se aude din ce în ce mai des, iar vocile copiilor ieşind în pauze îmi umple inima de bucurie aducându-i aminte prima zi de şcoală. Of, ce mi-aş dori să o iau de la capăt.
Cum spuneam îmi era dor de tine, dar să şti că mi-au cam îngheţat picioarele.

In my mind.

Haideţi să intrăm puţin în mintea mea... Porţile de fier încuiate cu lacăte imense sunt deschise azi pentru a mă elibera. Cuvinetele, imaginile, filmele, cărţile şi romanele vieţii mele ies cu un mare alai răspândind vestea că încă o minte se deşartă. Viaţa mea a luat-o razna de când am împlinit 13 ani [acum având 14 şi 7 luni]. Când începi să percepi atmosfera de acasă şi greutăţile prin care treci, viaţa devine din ce în ce m-ai decolorată. Nici lucrurile amuzante care odată te făceau să numai poţi de burtă acum ţi se par idioate când "viaţa" te loveşte dinou. Toate greutăţile vieţii te apasă vrând să te storcească, dar cu ajutorul prietenilor care numai există şi a familiei, le poţi ridica. Mulţi rezolva asta prin sinucideri. Mă uit la părinţii mei care acum au un salariu de căcat, cum se consumă. Nu-şi găsesc de lucru, mama este educatoare şi cu 7 milioane nu poţi trăi. Cum am spus şi în postarea de m-ai jos singura mea opţiune de a avea un trai de viaţă mai decent şi un salariu bun este armată. Un liceu militar merită făcut din toate punctele de vedere. Pentru că vreau ca, copii mei să aibă o viaţă roz şi să nu ducă lipsă de ceva. Să nu-i apese greutăţile încă de mici. Nu pot spune că sunt foarte afectată, dar pentru mine asta mă distruge. Certurile în familie se îndesesc, pe mama o văd plângând o dată pe lună.. deci este foarte mult. Bunicii vor ceva, tata altceva, eu altceva şi totul iese cu scântei şi mama tot timpul cade la mijloc. Îmi este milă de ea, mă doare s-o văd aşa, mi se rupe sufletul când o văd plângând şi aş face orice n momentul ăla să fie fericită şi am să fac tot ce pot ca măcar la bătrâneţe să fie mândră de mine şi să ducă oi viaţa mai bună. Cât despre mine... eu sunt ok, cred, dar vă mulţumesc că mi-aţi citit postarea.

Liceu militar

După o pauză de o lună, am revenit cu noi idei. Este toamna, wow! A trecut aşa repede şi uite cum vine scoală. M-ai sunt cinci zile...
Păi, de mult mă rodea acest gând pentru a mă duce la liceu militar. În cele din urmă am hotărât, mă duc. Viaţa într-un liceu militar este mult mai tare decât a unui liceu normal. Sunt mult m-ai multe avantaje decât dezavantaje:
- Înveţi să te controlezi
- să fi ordonat
- Te pregăteşte pentru viaţă
- Un loc sigur de muncă
- Un viitor m-ai luminat
- Cunoşti adolescenţi din toată ţara
- Stai la internat
- Nu tu droguri, nu tu fumat, nu tu chiul, nu tu ţigări, nu tu alcool
- Un loc sigur
- Etc.
Dar necesită multă muncă, iar anul ăsta trebuie să învăţ pentru că mulţi vin în liceu militar. Înainte toţi fugeau de el, acum e cel m-ai sigur loc.

O pauza de 5 zile a durat putin.

Hm, mă gândeam eu Duminica trecută ce să fac, stăteam cu mama şi tata[ ei făcând grătar]. Le spun că le dau bani de motorină numai ca să mă duc la ţară. Au fost de acord, ca Luni dimineaţă să plecăm. M-am dus în camera mea, am deschis şifonierul, hainele au căzut pe mine, am început să le aleg. Am adus geamantanul[de parcă plecăm pentru o lună, Wtf!] îmi bag toate hainele şi în că două sacosi cu conversii şi shuzii.
Mă trezesc înaintea tatălui şi iau cardul maşinii, o deschid, bag bagajele. Intru în casă mă îmbrac şi aştept să se trezească.
Suntem gata de plecare, porneşte maşina, plecăm. Ajungem acolo la 8 şi ceva. Ne dăm jos. Satul se numeşte Râca şi aparţine acum de judeţul Argeş.
Partea bună este că a fost destul de tare, adică prin ce am trecut. Mă duceam cu acei copii de acolo după vaci, acestea veneau de la Izlaz [un fel de vale plina cu iarbă, o dată acolo fiind apă]. Apoi, de la 18:30 PM ne jucam cu mingea, ne jucam remi, râdeam era destul de frumos. Până acum nu mi s-a întâmplat ca prietenii mei să ţipe la bunica mea spunându-i să mă mai lase afară, am rams puţin şocată, dar a fost distractiv. Aşa au fost 5 zile la rând. Ultima zi, aceasta fiind Vineri, am alergat până în fata porţi, iar acolo era oo mare balegă. Wtf! Şi eu că toanta am călcat în ea, alunecând şi căzând pe spate, bine nu în ea, pe lângă. JUR! Apoi, a venit ziua plecări şi străbunica m-ai să plângă. Eh, am ajuns acasă şi am stat la calculator ca să recuperez nu?
Ce postare...

Cat de naivi.

Păi vorbeam odată cu un amic despre adolescenţii care îşi pierd virginitatea încă de "mucoşi". Mai mult de 80% din fetele de 14 ani îşi pierd virginitatea prin cine ştie ce medii, plus că nu se protejează. Pur şi simplu am ajuns la un stadiu urât. Părinţilor puţin le pasă ce se întâmplă, ajung să rămână însărcinate, boli peste boli...
Chiar nu se gândesc, primul venit gata am şi făcut-o. Whatever. Mai citesc prin reviste [Bravo, Bravo Girl, Cool Girl] cum sunt atât de naive şi atât de fraiere, sunt atât de repede seduse de un băiat. Lor puţin le pasă că te-au lăsat, tu duci povară, tu o să o încurci. Chestia asta nu se face cu oricine, nu se începe aşa de devreme... tu aştepţi şi dacă râd de tine, nu-i nimic. Eşti diferită cu ceva faţă de ele şi eşti mult mai pură. Trebuie să învăţăm să ne stăpânim curiozitatea. Dar multe fete îşi pierd virginitatea prin băi, boscheţi, parcuri oriunde să nu se vadă, mă rog în ziua de azi puţini se mai ascund de aşa ceva.
Mă gândesc că poate se simt în stare, dar nu cred. Păi, la 20 de ani or să fie sătule viaţa. What the fuck! Just wait. Ţi-e frică că vine sfârşitul lumii şi mori virgină, prostii! Asta-i bună! Nu sunt eu în locul vostru, voi sunteţi voi, iar eu sunt eu. Face-ţi ce vreţi cu viaţa voastră, dar o să regretaţi la un moment dat.
POSTARE NEREUŞITĂ.

Este greu in ziua de azi.

Nu cred că vă interesează ceea ce mi s-a întâmplat şi mi se întâmplă, dar scriind aici mă simt mult mai bine, un fel de jurnal care nu este secret. Vreau să spun că mă simt ca ultimul cerşetor, ca ultimul câine care rabdă, rabdă şi iar rabdă. Când vezi pe toţi cu bani şi cum toţi îşi ia câte ceva nou, ţi se duce dracu' tot cheful când tu şti că ţi se făceau toate poftele şi ai ajuns să nu ai bani nici măcar pentru o sticlă de suc ieftină. Părinţii sunt faliţi, mama este în concediu [educatoare] numai primeşte bani, iar tata este în şomaj [fost tehnolog] adică numai este în şomaj pentru că luna acesta a fost ultima dată când a primit bani. Am ajuns să muncesc în grădina ca să pot să-mi iau 12 lei plus alocaţie am strâns 100 de lei pentru ce-i mai greu. Îmi doresc atât de multe, dar nu se pot împlini. Nu-mi pasă, am să învăţ să nu ajung în situaţia părinţilor mei, să nu-mi fie frică că mă poate da afară în orice moment. Am să învăţ pentru viitorul meu, să am bani şi să îmi fac toate poftele... Orice ar fi voi fi pe picioarele mele cu sau fără bani. Dar în ziua de azi nu poţi să fac nimic fără bani. Acum dacă înveţi, toată lumea: " Ha, ha, ha ce tocilară eşti!", dar când ei o să-şi plângă de milă, eu am să râd şi am să le zi: "Acum cine-i tocilară?".

De ce?

De ce în viaţă dacă nu suferi, nu trăieşti? De ce tot timpul cazi la mijloc când încerci să îi despărţi? De ce toată lumea încearcă să râdă de tine din orice nimic? De ce îşi bat joc de viaţa ta? De ce există aşa mulţi prieteni falşi care colcăie pe lângă tine şi sunt puşi pe interes? De ce toată lumea râde atunci când te exprimi altfel decât ei? De ce îşi bat joc, atunci când faci ceva bun pentru cineva?
Toate aceste întrebări sunt nefolositoare aici, dar atunci când le scriu şi le gândesc mă simt mult mai bine. Mă gândesc dece lumea se schimbă pe zi ce trece? De ce totul o ia razna din minut în minut? De ce totul este alb-negru? Nu poate fi măcar pentru o săptămână o viaţă mai roz? De ce? De ce suferim pentru nişte oameni care puţin le pasă de tine, iar tu pui suflet? De ce unii părinţi sunt aşa duri? Când văd atâţia oameni fără casă şi dabea îşi fac rost de mâncare, nu scârbe care se prefac...îmi vine să plâng. Alţii încep a face mişto, se cred interesanţi, dar nu-i nimic roata se întoarce. De ce pun atâtea întrebări, nimeni nu-mi va răspunde la ele.

Probleme?

Care este problema ta? De ce comentezi atunci când nu-ţi convine ceva, crezi că interesează pe cineva? Dacă nu-ţi place şi nu-ţi face plăcere ceea ce scriu, nu comenta aiurea. Spui nişte vorbe în vânt doar ca să nu adormi. Scrie şi tu ceva pe o foaie să văd dacă şti măcar să scri corect. Scrie şi tu undeva o întâmplare de a ta fără a te exprima cum ar trebui şi cum te simţi tu mai bine.
Văd persoane care îşi dau cu părerea aiurea şi ce ar dori să scriu pe un Blog? DEspre calculatoare (nu mă pasionează), despre cai verzi pe pereţi sau cum s-a transformat porcul în rândunică? Leave me, man.
Te exprimi corect, oke. Te crezi dur, n-am nevoie de concurenţă. Nu-ţi convine cum mă exprim, bun nu-mi citi postările. Nu vreau să fiu rea, dar mă enervez atunci când văd că multe specimene din acestea se înmulţesc că păduchii. Le place să-şi bată joc, dar lasă...se întoarce roata. No problem, ARMA PROSTULUI->"Nebăgarea în seamă."

Incearcarea moarte n-are.

Când îţi doreşti un acel lucru atât de mult, faci tot ce poţi, dai tot ce-i mai bun din tine, totul numai ca să se întâmple. Când acel lucru se întâmplă şi-ţi pasă de el atât de mult, te simţi într-un paradis...chiar dacă este pentru o secundă sau câteva minute. Te simţi bine pentru că ai câştigat şi pentru că ai putut să faci faţă unor lucruri prin care nu ai mai trecut. Un lucru măreţ, de neuitat. Nu mulţi au puterea de a-şi îndeplinii visele, dar dacă ai bunavionta şi ambiţie este un medicament perfect pentru asta. O soluţie bună este "prietenul" el va fi lângă tine şi-ţi va întinde mâna atunci când ai nevoie. Deasemenea părinţii, dar ei nu sunt de acord cu multe dintre visele noastre, nu au posibilitatea s-o facă sau să ţi-o îndeplinească(trebuie să înţelegi).
Uneori nu ne este sortit să faci acest lucru şi munceşti degeaba, nu fi supărat, fi perseverent şi altă dată se va întâmpla. Dumnezeu ştie fiecaru-i viaţă şi fiecare are o poveste a sa. Fiecare are viitorul lui şi trebuie să ni-l clădim cum trebuie. Să învăţăm şi să ajutăm atunci când trebuie şi nu este prea târziu.
INsPIRAT DIN FAPTE REALE.

Intrebari si raspunsuri

Deea: Ce ai face daca in 24 afli ca vei muri.?
-Daca as afla ca voi muri, as face orice ca sa ma distrez cu prietenii si sa petrec cat mai mult cu ei si cu familia. I-as face surprize...I-as imbratisa si as impartasii amintiri foarte amuzante petrecute cu ei. As manca si as bea macarea si sucul preferat. Si as da toate hainele si tot ce-mi apartine copiilor nevoiasi.
Elena: Daca ai da timpul inapoi ce-ai schimba?
-Daca as dau timpul inapoi as face orice numai ca familia sa-mi fie sanatoasa, mi-as fi aparat cainele de masina si mi-as face dinou alti prieteni...exceptii stiu ei cine.
Roxu: Daca ti'ar propune prietenu' tau sa fugiti departe..tu ce'ai face?
-Daca l-as fi iubit cu adevarat si as fi avut incredere in el as fi plecat doar ca sa fim mai fericiti. Inca nu s-a intamplat asta si sper sa nu se intample.
Kiwi: Daca ai avea sansa sa fii Presedintele Romaniei)...ce ai schimba pentru minunata noastra tara MAXIM 20 DE idei!:]
-As schimba tot ce este infect, as da torii o reputatie mai buna. As curata toate orasele infecte.As deratiza toate panaramele nimfomane si toate sugativele care stau pe centura. As face puscaria un infern. As schimba politica si i-as omora pe parlamentari[jeguri]. Dar asta-i doar o fantezie de a mea.
Molecula: De ce toata lumea incearca din greu sa para ceva ce nu e?
-Toata lumea vrea sa-si faca reclama falsa la felul cum arata, vrea sa fie la moda, vrea sa fie "sic". Vrea sa fie ce isi doreste, dar nu poate nu prea ii iese nu observa cat de penibili sunt. Sunt orbiti de lumina aceea de a fi "famous". Asta este fiecare cu penibilitatea lui.

Sper sa intelegi..

Să încep cu începutul şi am să sfârşesc cu sfârşitul. Dar mai întâi de toate, vreau să vă zic că nu sunt un geniu, să scriu în cuvinte de scriitor, nu am atâtea studii ca să le spun, sincer nu am citit atât de mult ca să mă exprim, eu respir aer şi prin aer îmi limpezesc mintea, da nu orice fel de aer, aer din natură. Este singurul loc în care pot citi o carte.
Nu trebuie să ai numai note de 10 ca să poţi să vorbeşti metaforic şi sincer să vă spun nici eu. Poate nu te pricepi la gramatica, dar la literatură nu este greu să legi cuvintele aşa cum asamblezi un puzzle. Nu este greu să gândeşti, inspiraţia este pe moment nu o pierde. Dacă îţi lipseşte o "piuliţă" un cuvânt, o mică cheie încearcă să ai ambiţie pentru asta. Lumea nu te laudă, nu-i nimic nu-i nevoie atât de mare să aprecieze ceea ce ai scris, pentru că unii nu o fac pentru că invidia este mare sau unii nu-şi dau seama. Asta nu înseamnă că ceea ce poţi tu şi darul de te exprima în felul tău este un eşec.Şi care este problema dacă tu nu şti să pui semnele de punctuaţie atata timp cât tu te exprimi mai ceva ca Băse? Atâta timp cât dai o impreie bună pentru cel care citeşte şi te simţi bine atunci când îţi spune cineva "Bravo", conţinu şi o să-ţi spună dublu "Bravo".
NU am dreptul să vă dau sfaturi, nu sunt aşa de vrednică să fac asta, nu am acei ani ca să pot îndruma, nu am atât de bogat vocabularul. Dar sper că ceea ce am scris aici să mă înţelegeţi şi sper să vă deschidă mintea. Nu neapărat că te pricepi să scri un eseu de 5 pagini, poţi să fi talentat la orice, deschideţi mintea, gândeşte şi fă primul pas. Good look!

Parintii..

Unii dintre noi au parinti, poate care la varsta lor au prea multa libertate, altii care au legi ce nu sunt incalcate, care sunt atat de dure.
Nu pot zice ca nu sunt libera, dar ma simt inchisa, ma simt ca la puscarie..As vrea sa fiu si eu ca ceilalti sa ma pot vopsi,sa ma pot plimba seara prin parc, sa ma pot intinde cu placa fara sa fiu deranjata de tipetele mamei si sa pot sta seara pana tarziu..Acestea sunt doar niste vise care nu se vor intampla cat de curand.
Dupa parerea mea, si dupa cate am citit, copiii parintilor ce sunt severi intre 12-19 ani isi ineaca amarul in alcool. Adolescenta este drumul catre o viata mai buna sau o viata mai rea, vremea cand decizi pe ce carari s-o iei, vremea cand te simti mai mare si totul degeaba, cand ai astfel de parinti iti ia tot cheful.
Mi-o imaginez pe mama ca fiind fiinta aceea dragastoasa si blanda, ce te ajuta la nevoie,persoana in care sa ia incredere cel mai mult, persoana care iti face aproape toate poftele dupa cum se descurca financiar.Toate acestea sunt doar..niste amarate de imagini din mintea mea, ce vor sa ma inebuneasca.Lacrimile mi s-au scurs pe fata mai tot timpul, iar stresul tind sa ma duca spre ceva destul de rau.
Toti copii care sunt si vor fi ca mine,cand primesc aceea libertate mult prea tarziu isi face de cap..Invatam sa ne acomodam cu orice mediu ne inconjoara.

Noua moda!

O noua era, o noua moda. Aceea de a avea frizuri care mai de care mai ciudate si culori care sa-ti ia ochii.
Tot mai multi "kizi" se fac "sceana/scen". Frumos asa! Dar unii sunt frumosi si isi trag fite, iar cand ajung acasa se inchid in baie deschid fisierul secret din telefon, ascuns in cardul de memorie,care ocupa un sfert din el, plin cu manele, pe sistem cu Salam.Cand ajung afara dau drumul ma maxim cu "scrim" si "imocor".Nu multi stiu ce-s alea niste trupe de rock. Unii nici macar n-au auzit ce inseamna un stil de muzica. Nu multi stiu cum sa se distreze pe o melodie, nu multi simt aceea melodie, nu se simt bine pe aceea melodia, dar este obligat sa o asculte din cauza anturajului.
Mai nou, toata lumea "Tokio Bordel, hai sa ne taiem".Prostii, parca si aud pe unii"Imi vine sa mor, ma duc in baie sa-mi tai venele" si cand colo si le picteaza cu acoarea sau marker. Ne fardam strident, n-am nimic impotriva. Ai 15-16 ani esti frumoasa si-ti strici fata cu machiaj, o sa ajungi o baba care nu o sa mai poata sta fara machiaj la 20 de ani, or sa se sperie si cainii de tine.Merita sa-ti traiesti copilaria distrandu-te nu taidu-te si ascultand rock si dandu-te cu capul de pereti, porcarii!
Totusi suntem in secolu XXI, iar asta le spune pe toate.

Cum se schimba lumea..

Ai realizat vre-odata ca lumea, devine din ce in ce mai dusmanoasa, pagana si pusa numai pe interese.Oare pana unde o sa ajungem? Mi-e scarba sa ma mai uit la TV, pana si desenele sunt tampite, "unele". Tot felul de emisiuni, cu vedete care n-am mai auzit niciodata de ele. Tarfe, puse numai pe reclama, si sa vada lumea cat silicon e bagat in ea, ca daca as infige un ac in piele, ar tasnii numai chimicale.Dorinta arzatoare de a fi vedeta, si fomist dupa bani distrug scoarta care te acopera. Invelisul care, odata te facea om. Realizezi mult prea tarziu ceea ce faci, dar pentru tine numai conteza esti "famous".
Acum se poarta frezuri de "iemou", si e "cul" sa fi "sceana/scen",daca nu ai asa ceva nu esti bagat inseama. Putin imi pasa, n-am nevoie de frizurile voastra ca sa am prieteni. Te crezi frumos/frumoasa si iti dai "fite", "gud lac" in continuare, cauta-ti fanii/fanele mai incolo, ei sigur or sa te aiba in centrul atentiei. Am destu-i prieteni, care m-au facut sa fiu madra de ei. Si chiar daca nu sunt la moda sau sunt, putin imi pasa, prietenia inseamna mai mult de un aspect.
Am ajuns la un subiect scolar. Scoala, este plina de profesori ce-ti baga cartea pe gat, apoi cand ajungi la liceu numai ai chef de invatat. Si prima nota va fi 2 desigur. In viata nu se rezolva numai cu carte si scoala, trebuie sa fi pregatit psihic si fizic, pentru a avea o cariera, iar in cursul a multor ani vei realiza ce fel de profil ti se potriveste.Si cand iti vei face o cariera atunci sa-i zici "-Sarut mana!" la profesor.
UN nou capitol, o noua pagina, o noua propozitie. Cuvine comerciale in care se regasesc toti oamenii.Nu sunt geniu sa le spun, dar fiecare cuvant i se potriveste unei persoane, doua, trei, mii, miloane, miliarde.Cuvintele sunt forme de adresare si de multe ori forme de jignire, care undeori te aduc la exasperare.Cum spune mama aceste cuvine sfinte m-au ajutat tot timpul:" Bagarea neinseama, arma prostului".La un moment dat, o sa se plictiseasca sa te tot jigneasca. Poate inca esti mic, dar sigur cand vei fi mare ai sa intelegi si tu ceea ce inseamna o viata.
TRebuie sa ne bucuram de fiecare secunda, minut, ora etc. din viata, pentru ca nu sti niciodata cum ti-e scris, cand ai sa mori si cum.Totul este o realitate destul de cruda, o realitate construita de noi si un viitor sumbru si intunecat, o viata urata si ploioasa, daca o sa mai continuam asa.

Ti-ai dat seama pe ce planeta traim?

-Ti-ai dat seama pe ce planeta traim?
Eu, da mi-am dat seama..se numeste planeta "Dezastrului". Nu realizam ca oamenii cu cat avanseaza in tehnologie cu atat distruge planeta.
Distrugem natura, distrugem animalele, distrugem ecosisteme intregi. Murind animale, murim si noi.
-De ce am costruit atatea fabrici, uzine si atatea masini?
Pentru ca omului sa-i fie bine..de ce? Ca asa suntem noi, contruim ca nu ne convine ceva. Cu-i ii pasa ca natura moare? Sincer..nimanu-i! Aproape nimanu-i.
-De ce totul este un dezastru?
Buna intrebare. Cei care fac natura sa o ia razna noi suntem.
-Vine sfarsitul lumi?
Noi provocam sfarsitul lumi. Noi am provocat aceste dezastre. Noi suntem raspunzatori de ceea ce se intampla in jurul nostru. NOI SUNTEM VINOVATI.
-Mai aveam cale de scapare?
Acum, nu sunt Dumnezeu. Dar poate exista, dar ma indur. Noi am facut asta, noi o platim. Dumnezeu stie ceea ce e bine, daca El vrea sa induram Apocalipsa, o induram. Suntem pacatosi.
Nu ati observat cate spargeri, cate crime, cate violuri s-au petrec asa dintr-o data.
-De ce dintr-o data?
Nu stiu nici eu. Asa a fost sa fie. Asa suntem noi oamenii lacomi, invidiosi si multe altele.
Asta este eu sunt pregatita pentru orice eventualitate!

Increderea..

Increderea -un cuvant asa de usor de spus, greu de facut si un lucru care doare.
Un sentiment placut la inceput, dar cand te astepti mai putin iti da un pumn in stomac. Un lucru atat de amar. Persoana la care te astepti mai putin aceea o va face cu siguranta.
Am simtit asta pe pielea mea, inima mea a simtit..si spune sa nu mai am incredere in el, in ei. Parintii sunt cheia lacatului nedesfacut. Cu ei poti vorbi orice, iti dau sfaturi utile chiar daca uneori sunt exageranti, dar sunt totul pentru noi.
Increderea unei persoane se dobandeste greu, cu truda si cu munca..dar niciodata nu avea incredere cu adevarat intr-o persoana, nu stii niciodata cum va reactiona si ce va face.Oamenii sunt invidiosi si foarte razbunatori nu vei sti ce este in capul lor.
Increderea nu e buna! E doar un sentiment ce-ti da dureri de cap si pumni in stomac.

Actorul principal din filmul vietii noastre

Viata este un film, un serial, iar noi suntem actorii principali, noi creeam ceea ce ne inconjoara, noi le distrugem, noi ne distrugem, noi ne ranim, noi creeam actiunea.
Suntem niste actori, cu personaje secundare, negative, episodice uneori.. regizorul fiind necunoscut pt. atei, iar pt. ceilalti Dumnezeu.
Am realizat ca totul este doar un joc, un joc ce nu-l castigi tot timpul. Nu suntem in basme, traim totul intens, si este o realitate, intr-un imens si neterminabil univers. Una dintre milioanele, miliardele si asa mai departe..de lumi. Cum fiecare isi joaca rolul, acesta se va termina numai atunci cand vei pune mainile pe piept, cand filmul vietii tale se termina, cand firul vietii se rupe, cand inima inceteaza sa mai bata.
Am vazut cum oameni devin personaje negative, din ce in ce mai multe, viclene si diabolice. Gandesc cu totul altfel, si sunt pusi numai pe rele, dar totul se va rezolva, in filme sunt si secvente cu ceva bun in ele..in filme mai mult binele castiga in viata este invers, asta este diferenta intre VIATA si FILM.
Cu bune si cu rele, si singurii in care trebuie sa ai incredere sunt PARINTII ei tot timpul vor fi alaturi de tine.

Oameni fara minte..

Azi la scoala, ca de obicei..colegii mei fac misto de mine si tot asa. Doua colege ale mele se tot certau, chestii niste oameni prosti, care nu gandesc.
Cand s-au terminat orele au ineput sa se certe si ajuns la palme, eu viteza.. ma duc la ele si le despart. Am inceput sa strig, ca nu gandesc, si tot asa..
Pff frate deci, sunt niste copii fara minte, tot ce fac auzi "bataie". Cand le vezi "bataie". am stat si m-am gandit ca ei/ele nu gandesc inainte sa faca fapta asta. Domane fereste din bataie se ajunge la altceva..nu rezolvi nimic.
Oke, daca am sta sa ne gandim inainte de a face un pas, ar fi ceva uimitor, dar nu se intampla acest lucru!
IS THIS THE LIFE!

M-am saturat..

Azi vin acasa..dupa ce dau teza la romana, plec de la chimie si dirigentie..
Ajung acasa, mama dormea, TV-ul aprins. Ma pun in pat, butonez putin si ma opresc pe Kanal D.. ce sa spun "La sueta cu Bahmu" o cretina care aduce tot timpul niste pizde in emisiune. Suna pe unu si incepe sa se certe.."handicapati" oripilata schimb, dau peste alte fufe insuportabile. Inchid TV-ul si incep sa ascult muzica. Intru pe mess..nimeni, tacere deplina. Deodata "WOW!" geamul deschis pe drum unu cu o masina, un cocalar infect cu muzica data la maxim, ii canta Salam la greu..speriata ma duc si inchid geamul.
Si dupa cum spune-am m-am saturat sa ma satur de tot ceea ce este infect in jur am sa le si enumer:
- m-am saturat de cocalarii care trec pe langa mine si cu telefonul, cu volumul la maxim asculta manele
- m-am saturat de idiotii care tot se cred "emo" si rup manele cand ajung acasa
- m-am saturat sa ascult pe toate pizdele la TV care se cred super fotomodele, si rup pula in doua
- m-am saturat sa fiu batjocorita de toti idiotii de pe pamantul asta
- m-am saturat sa vad cum oamenii se scimba pe zi ce trece si toti isi iau fite
- m-am saturat sa vad cum toti se cred smecheri ca au masini si cine stie ce telefoane
- m-am saturat de priteni falsi
- m-am saturat de toti basinosi si toti betivi care iti zic "Ce faci, gagica"
- m-am saturat de profesorii care iti baga cartea pe gat, numai ca sa fi un tocilar(daca ar fi doctori au scoate sange din basini vorba lu' Deep)
- m-am saturat de toti prefacuti care iti fura bani, si de toti jegosii care cersesc(mincinosi infecti care au posibilitati)
- m-am saturat sa ma tot satur de tot ce este in jur.
Ehh si asta nu e tot.Dar am ajuns sa ma satur si de mine insami :-j

Smoke..

Nu m-am gandit niciodata ca eu voi face asa ceva..
Sau ca voi baga vre-odata tigara in gura.
Totul a inceput de la stres..probleme cu familia, prietenii.
De curand a aflat si mama..mi-a tinut predica de vreo 2 ore..nu prea mai are incredere in mine..
A inceput sa-mi puna capcane lasandu-mi tigari cine stie pe unde..
Dar acum fumez dinou pe ascuns, cu prietenii, cate odata singura..prin cimitir.
Dar daca vreau ma las..dar nu vreau, e un lucru pentru antistres..
Dar pentru cei care nu s-a apucat..nu va doresc asta..

My friends..

Din câte am văzut..prietenii mei trec prin multe etape destul de dureroase. Poate chiar mai rele decât par. 

Starea lor şi comportamentul care numai este ca odinioară mă îngrijorează. Zi după zi, ore după ore mă gândesc cum pot rezista la aceste probleme ca să le zic aşa.

 Văd cum unii se despart, văd cum unii îşi pierd prietenii, văd cum unii se consuma degeaba.. De ce nu există viaţă mai bună.

Viaţa asta ne încearcă pe zi ce trece..Şi când eram mici tot aşa era. Numai că atunci o vedeam mai colorată şi luam totul în joacă.

Probabil cu cât avansezi şi cu cât te faci mai mare,pare că totul să numai fie atât de colorat ca şi în copilărie.

Îmi pare rău să-i văd aşa..Să-i văd cum suferă, cum se schimbă, cum plâng, cum se consumă. Aş face măcar pt. o zi să fie totul atât de frumos, atât de special să aibe o zi minunată. O zi nu că aceea obişnuită, una în care ne imaginăm toţi fericiţi, râdem, ne distrăm.

De multe ori am vrut să ajut multă lume , dar la un moment dat eşti luat de prost. De aceea m-am cam schimbat. Probabil că lumea e mult mai rea de cât acum. Cu toate că ne înfruntam cu chestiile asta de mucoşi cum s-ar zice. Trăim legile vieţii!

Povestea a doi copii

 Vreau sa va arat una dintre povestile compuse de mine!

Totul a inceput cu o simpla atingere, o simpla sarutare..
Apoi a continuat..cu vise, cu dragoste.
El un baiat obisnuit, ea o fata misterioasa si timida.
Baiatul o facu-se pe fata sa il creada, sa-l iubeasca, sa fie totul pt. ea. Dar in sufletul lui avea de gand sa faca ceva. Era nelinistit. Tot timpul cand se intalnea cu ea simtea cum inima o ia la trap.
Defapt el statea cu fata din cauza unei porunci la un joc banal..care, l-a pierdut din prostie.Trebuia sa reusasca sa se culce cu aceea fata.
Fata nu era zi in care nu se gandea la el, era ceva neobisnuit,ceva minunat, era atat de frumos. A venit momentul, cand amandoi ramasi singuri in casa..pe marginea patului..cu sarutari fierbinti.
Mainile fetei ii ridacara tricoul baiatului,apoi se lasa pe spate. In acel moment baiatul simti cum inima il inteapa atat de tare..se opri si ii spuse "Imi pare rau! Eu nu te iubesc! Am facut asta numai pentru ca am pierdut la un joc, si, a fost o simpla provocare, dar ca sa nu fac asta te las aici si voi zice ca am facut-o.."
Fata in acel moment simti cum cerul ii pica in cap, si un val de lacrimi o inabusii. Se intoarse catre baiat si ii spuse"Nu am sa te uit niciodata. dar iti multumesc ca m-ai facut sa ma simt bine, ca m-ai invatat sa iubesc, ca m-ai mintit frumos, si ca la un moment dat ai fost sincer cu mine. Multumesc! Dar nu te voi uita..pentru tot ce s-a intamplat si vorbele tale au iesit atat de usor pe gura ta. Pe mine m-au durut atat de tare!"
Baiatul se intoarse si pleca, lasand-o pe fata intr-o stare deprimata si cu lacriimile curgandu-i ca un izvor.
A doua zi, stand pe banca zarii cum acesta se uita la ea. Isi lua ghiozdanul si pleca.
Dupa multe zile, poate chiar luni. Baiatul simti ca ceva ii lipseste. Ii lipsea sarutarile, vorbele si clipele petrecute cu "EA".Dupa toate aceste el realiza ca o iubeste cu adevarat.
Nu o mai vazu-se mult. Se duse sa o caute. Dar simti cum inima i se opri pe moment.
Se auzira clopotele la biserica. Fugi cat de repede putu'.Sicriul cu fata neinsufletita..era purtat catre groapa. Doarea in acel moment sa se trazeasca, sa o vada zambind si sa o ia de la capat. Din ochi lui incepura acurge ceva ce nu i-a curs de multi ani. Erau lacrimi.
Intreba oamenii ce s-a intamplat cu aceasta, din ce intelese-se murise datorita accidentului de masina.
Dupa ce plecara toti oamenii, ramase langa mormant si incepu a vorbi cu ea!
Era deja seara, iar acesta zacea pe mormant, intr-o balta de sange, iar pe mana sa scria "Te iubesc,si va rog ingropati-ma in aceasi groapa. E tot ce mai vreau." 

Prietenia..

 Poi totul a inceput.. cu o amica, cand mi-a dat id-ul ei. Am inceput a vorbi. Prima data am crezut ca a scapat de undeva de la 9'. Apoi incetul cu incetul am realizat ca este o persoana speciala, si chiar asa si a fost. De cate ori vorbeam, radeam ca idioatele, ma durea burta.. Dar au urmat.. zile negre, zile in care eram deprimate, zile in care totul parea sa fie in ceata. Ca si cum prietenia noastra incepuse sa se rupa, sa ne indeparteze una de cealalta, sa ne certam din ce in ce mai des. 

Ea probleme cu iubitul, eu nervoasa cu familia, fumatul, prieteni.Dupa nu stiu cate incercari de a o readuce la un statut mai ridicat, mai frumos si mai colorat...nu am putu. Dar timpul le-a rezolvat pe toate. 

Foarte recent ne-am certat..ea suparat de neincrederea mea in ea. Eu suparata ca este deprimata mai tot timpul. Am incercat sa-i explic, neincrederea asta vine, din cauza problemelor care le-am avut, am fost alaturi de ea, asa cum a fost si ea. Mi-am dast seama ca este o adevarat prietena si ca orice mi s-ar intampla ea va fi langa mine. Deasemanea asa voi fi ci eu pentru ca prietnul la nevoie se cunoaste. 

Iti multumesc ca existi si ca am fost o persoana norocoasa ca te-am cunoscut!

Vise,

 Vise, atat de multe si atat de urate..poate unele frumoasa..dar sunt multe pe care nu le inteleg:)

Oare sunt vise care se vor implini sau se implinesc..as vrea ca cineva sa-mi explice..

Uneori visez ca imi mor prieteni, cutremure, valuri uriase,cum se arunca lumea de pe blocuri.X_x

Ma trezesc nu in pat ci pe hol cum plec din casa..

Sunt atat de confuza as vrea ca visele astea sa se termine odata pt. tot deauna..

Am nevoie de ajutor noaptea numai pot dormi

I'm sick!

Totul este bine;x

Dupa multe certuri..si suferinte..etc..

Iata ca in sfarsit a rasarit si Soarele la mine pe strada!

Si mi-a luminat fata si simteam caldura razelor sale..

Dupa atata razboi purtat cu mine si ce din jur in sfarsit am facut pace!

Atatea rani si atata suferinta toate s-au vindecat..au mai ramas mici cicatrici [i'm ok]

Sunt fericita pt. ca am trecut si peste asta!

Sper ca voi fi in stare sa trec si peste altele macar cu capul sus..

Era cat pe aici sa ma dau batuta dar nu stiu ceva ma intarit:)

Sunt fericita pt. ca sunt o invingatoare>:]

Didi's king winner=]]

Yup..iata-ma am revenit..pazea

O fila din viata mea..

Uneori..viata ne duce pe carari gresite..si daca nu sti cum sa o iei..ajungi rau..

Asa cum este si cazul meu..eu care ziceam ca niciodata nu am sa fac asta..

Totul a inceput acum cateva luni de cand bunica s-a imbolnavit..apoi a continuat cu certuri intre parinti urma un divort..nu s-a mai facut zile negre si nopti la rand mai mult moarta decat vie imbaxita de fum si cu ochii rosii..de la atat plans. A continuat cu note proaste..apoi certuri cu mama..aveam nevoie de cineva..prieteni nu..atunci viata mi s-a schimbat imediat..

Am crezut ca totul se prabuseste de sub picoare cum adancul se tot apropie de mine..simteam cum ma prabusesc in gol  la mii de metri..

Ma cutremur numai la gamdul asta..sa mai trec odata prin dastea..am sa ma las batuta..viata este un razboi mult prea dur..

Centrul universului meu se invarte in jurul uni singur punct soarele dar nca nu am gasit sunt in cautarea unui soare..care sa ma incalzeasca..

Viata merge mai departe si cu bune si cu rele!

Martie..

Poi de 1 Martie nu am primit cine stie ce..

Dar gestul conteaza nu?

Am primit un buchet de flori de la tovarasul meu..Alin:>

Martisoare de la colegi si cateva de la alti prieteni..

Dar conteaza ca macar ai primit..ca se mai pastreaza inca traditia..dar cu cat devi mai mare cu atat este mai neinteresant si plictisitor..

Ma gandesc ca eram mai mica si ca abia asteptam sa primesc martidoare si mi le puneam pe toate la pipt=]] acum nici nu-mi mai pun:-?

Primvara cu ghiocei si cu flori multe, multe de ti se umplea inima de fericire..acum numai este asa..

Totul este alb-negru numai este asa de viu colorat gen cum este papagalul..

Dar totul va trece cum trece in fiecare an!

Incerc..

Ma gandesc zi de zi..de ce oare nu ma pot schimba..

Mama imi spune ca voi invata din greseli..dar greselile ma dor..prin greseli vei pierde mult si multe persoane..

Am jurat ca ma voi schimba, dar in zadar..

Totul este o porcarie..daca nu ai ambitie..trebuie sa perseverezi, ma dau prea usor batuta.. nu are cine sa ma impinga de la spate sa avansez..

Degeaba..poate nu ma voi schimba nici odata si poate voi cadea in intuneric..si ma adancesc..

Simt cum ma scufund in intuneric..simt cum totul se prabuseste sub picoarele mele..

Viata mea este intr-un continuu razboi..unul mult prea dureros..mult prea tare..nu pot biruii ma doare..ma distruge..ma consum..incetul cu incetul ma duc..

Defapt..ma gandesc ca totul va fi bine, asa sper, asa vreau, sunt vise:-j

Vise ce nu se mai implinesc..nu prea mai cred in vorba "Speranta moare ultima!" oare de ce?

Ma intreb de ce Dumnezeu ma facut sa sufar asa de mult..se spune ca "Pacatele parintilor sunt platite de copii" oare asa de pacatosi au fost parintii mei?

De ce sunt aici..de ce sunt asa..de ce sufar..de ce scriu asta..pentru ca vreau sa va impartasesc o mica parte din viata mea..am trecut prin multe..am imbatranit..dar sunt sigura ca voi fi bine!

Doar pt. ca tin la tine..

Nu mai suport..

Nu mai suport..scriu asta cu ochii inlacrimati pt. tine..

Pentru ca am facut lucruri ce nu merita..imi pare rau!

Ma simt ca un rahat!

De ce sunt tot timpul asa..

De ce sunt un incurca lume!

Poate nu ma crezi dar eu chiar te iubesc!

Si as face orice macar odata sa fim fericiti!

M-am obisnuit sa fiu intr-o stare continua de drpimare si de plans..

Pentru ca nu am avut pe nimeni langa mine..si care sa ma intrebe ce am..sau sa-mi dea un sfat..

Nu vreau sa cred ca asta este..ca totul s-a sfarsit..

Imi pare rau ca te-am enervat..imi pare rau ca te-am stresat cu nimicuri..imi este dro de clipe fericite..care nu mai sunt..

Sunt un mostru..sunt o idioata stiu..

De ce viata este asa de nedreapta..asa de urata

M-am saturat sa fiu batjocorita..si de parinti sa ma creada un copil de 5 ani!

Oare de ce m-am nascut? Sa provoc durere?

Poate sunt o marioneta..sau poate nu exist..poate sunt doar intr-un vis..dar as vrea sa ma trezesc..si nu pot!

De ce nu am puterea sa ma schimb?

De ce nu pot sa fiu fericita?

De ce tot timpul sa fie asa?

Dar vreau sa-ti spun ca am nevoie de tine!

TE IUBESC!..

Pentru Mami;x

Pt. ca il adora pe Justin!

Asa felicitari pt. ca ai castigat la concurs!

E bun si locul 3;x

Alta data vei lua si 2 sau 1 :>

Deci nu fi suparata ai vazut cati erau acolo:-"

Multi!

Si te iubesc vacoo;x!

Felicitari inca odata!

Ily my mum!

For my bro!

Poi aceste cuvine sunt pentru un amic..

Avem acelasi probleme.. "prietenii"

Stateam aseara de vorba(17.02.2010) i-am vazut statusul "chiar nu am chef.." si m-am intrebat 8-| acum ce-a mai patit..?

Este un om bun nu ca ceilalti uraciosi,prieten falsi,poti discuta tot ce vrei cu el, intelegator are multe calitati pe care uni nu  le au:) si este foarte bine!

Chiar daca esti bun faci fapte bune si nu ai un scop in viata este plictisitor..poate nu ne-am nacut unde trebuie..poate nici nu trebuia..dar ma gandesc ca totusi poate vom face ceva in viata..sa realizam..dar cu asemeanea prieteni falsi ce te musca atunci cand ti-e lumea mai draga!

Vorba lui "prefer sa stau singur decat cu ei!"

 ma gandesc ca..
oare..de ce asa?
adica..
 sa fi tradat..
 sa fi injurat
sa fi scuipat
 si aruncat la gunoi
 si tot tu esti devina!
 m-am saturat!
 am zis ca..am sa lle platesc si eu
 cu aceasi moneda
nu pot nu ma lasa sufletul sa le fac asta..
 sa zicem..
 prefer sa stau singur..
 singura*
 prefer sa stau cu un animal.. mai bine vorbesc cu ek..
 el*
 decat sa am prieteni dastia
 sa te muste 
 cand ti-e lumea mai draga..

Vorbele lui m-au lasat gen:-o :"daca erau oameni ca noi .. eram deja in rai nu mai aveam ce sa platim .. ca sa ajungem intr-un loc mai minunat..pt ca deja eram akolo "

Iti multumesc ca aai fost langa mine>:D<