luni, 27 decembrie 2010

Ninsoarea.


Stăteam cu fruntea lipită de geamul rece al camerei mele şi măturam cu privirea de sus în jos şi din stânga în dreapta felul cum balul gâzelor albe se desfăşoară într-o armonie plăcută văzului. Pe fundal o melodie liniştitoare îmi încântă urechile. La un moment dat simţeam cum timpul se opreşte în loc, iar totul se derula foarte încet, fulgii dansau mai lent şi parcă îmi zâmbeau. Acum privesc ca într-un abis cum neaua se îneacă în marea de întuneric.
Diferite persoane trec pe stradă şi îi văd atât de îngheţaţi şi atât de grăbiţi ca să ajungă acasă. Mimica lor îmi creează imagini în minte ce-mi fac pielea de găină. Neaua îi lovea obraznic în faţă, iar ei se ştergeau cu nişte batiste sau deloc.
Astăzi brazii şi-au luat o vestimentaţie care pur şi simplu m-a surprins plăcut şi chiar îi admir pentru că sunt în pas cu moda. Din când în când oamenii le mai pun accesorii colorate pentru party'urile de seară.
Acum sunt un om blazat (plictisit) de zăpadă, am observat că atunci când creşti începi să numai îţi placă anumite lucruri. Omătul numai este aşa de distractiv ca altă dată, dar felul cum decorează natura va rămâne etern special.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu