A inceput sa viseze. Se facea ca, era intr-un parc inconjurat de lume care se bucura de ziua calduroasa de afara, sute de copii alergau si zambeau cu gura pana la urechi, iar soarele de afara facea ca totul sa fie perfect. A mers incet, incet printre valul de lume si s-a asezat pe banca, melancolic si cu gandul departe. Se scotoci in buzunar, si-si scoase pachetul de tigari si telefonul. Cauta castile, le baga in telefon si muzica incepu sa cante, aprinse o tigare si trase un fum, se lasa pe spate lasandu-si fata si parul sa fie dezmierdate de vantul ce batea usurel. Mai trase un fum si-l savura cat se poate de mult. De odata, o fata draguta si putin rosie in obraji se aseaza pe banca si incepu sa manance dintr-o turta dulce.
-Asa-i ca este ciudat sa fie dintr-odata soare si lumea sa fie atat de fericita?
-Despre ce vorbesti? intreba fata.
-Scuze, sunt putin melancolic. Nu am avut niciodata starea asta. "Wow, imi cer scuze?! Eu???"
-Inteleg, se pare ca... ai patit ceva de te-a facut sa te simti asa.
-De unde sti? "Suspecta, tipa!"
-Nu am stiut, am presupus... Un motiv tot timpul exista ca sa-ti declansezele starile astea.
-Da... poate. Dar, totusi e foarte ciudat.
-Ciudat? De ce ar fi ciudat, este atat de frumos afara si tu zici ca este ciudat? Esti un trist? Nu simti nevoie de caldura? "rade"
-De ce as simti-o? De ce sa fiu asa fericit cand nu pot? De ce sa fiu bucuros ca-i asa frumos afara cand peste mine ploua?
-De ce sa fie atat de greu pentru tine? Suntem copii si putem sa uitam cu usurinta toate problemele astea. Hai sa te invat sa te distrezi! "Il ia de mana si-l taraste dupa ea pana la balci"