Ma gandesc zi de zi..de ce oare nu ma pot schimba..
Mama imi spune ca voi invata din greseli..dar greselile ma dor..prin greseli vei pierde mult si multe persoane..
Am jurat ca ma voi schimba, dar in zadar..
Totul este o porcarie..daca nu ai ambitie..trebuie sa perseverezi, ma dau prea usor batuta.. nu are cine sa ma impinga de la spate sa avansez..
Degeaba..poate nu ma voi schimba nici odata si poate voi cadea in intuneric..si ma adancesc..
Simt cum ma scufund in intuneric..simt cum totul se prabuseste sub picoarele mele..
Viata mea este intr-un continuu razboi..unul mult prea dureros..mult prea tare..nu pot biruii ma doare..ma distruge..ma consum..incetul cu incetul ma duc..
Defapt..ma gandesc ca totul va fi bine, asa sper, asa vreau, sunt vise:-j
Vise ce nu se mai implinesc..nu prea mai cred in vorba "Speranta moare ultima!" oare de ce?
Ma intreb de ce Dumnezeu ma facut sa sufar asa de mult..se spune ca "Pacatele parintilor sunt platite de copii" oare asa de pacatosi au fost parintii mei?
De ce sunt aici..de ce sunt asa..de ce sufar..de ce scriu asta..pentru ca vreau sa va impartasesc o mica parte din viata mea..am trecut prin multe..am imbatranit..dar sunt sigura ca voi fi bine!
Doar pt. ca tin la tine..